Ciclul de proiecte culturale "Memoria Marelui Război":

Memoria Marelui Război


Harta digitală „Memoria Marelui Război" îşi propune să adune într-un format unitar patrimoniul memorial, monumentele ridicate în onoarea eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial care a condus la realizarea României Mari, alături de nevoia de a promova patrimoniul comemorativ şi educaţia în domeniul istoric şi cultural a generaţiilor actuale.
În prezenta hartă digitală au fost reactualizate şi unificate 282 de obiective comemorative, dintre care 15 mausolee, 216 obiective din judeţul Argeş şi 51 obiective din judeţul Ilfov. Monumentele istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice sunt în număr de 29.
Harta actualizează şi reuneşte obiectivele memoriale documentate în cadrul mai multor proiecte culturale desfăşurate de Direcţia Programe a Institutului Naţional al Patrimoniului, Astfel, a fost desfăşurată o activitate de inventariere a obiectivelor memoriale din judeţele Ilfov şi Argeş, realizată în cadrul unor proiecte finanţate de AFCN între anii 2016- 2017, iar inventarierea mausoleelor prin proiectul intitulat Drumuri în Memorie. Mausoleele, (https://mausoleedinromania.ro) finanţat de către Ministerul Culturii, în cadrul programului Centenar în anul 2018. Aceste inventarieri au prilejuit cunoaştere şi emoţie profundă datorate cunoaşterii în detaliu a sacrificiului uman al Armatei Române.
Monumentele memoriale sunt reprezentate de mausoleele ridicate pe întreg teritoriul României, de monumentele ridicate prin grija comunităţilor locale, obeliscuri, cruci, cimitire de onoare, troiţe, plăci comemorative, toate amintind de jertfele enorme ale armatei române.
Imediat după încheierea războiului, organizaţiile nou înfiinţate, precum Societatea pentru Cultul Eroilor, Societatea „Mărăşeşti", Societatea Femeilor Ortodoxe Române, au iniţiat activitatea de ridicare de monumente memoriale, în semn de preţuire adusă imensului sacrificiu uman. Acest efort de strângere şi centralizare a osemintelor eroilor şi ridicarea monumentelor s-a datorat unei mobilizări uriaşe la nivel naţional, implicând atât personalităţi recunoscute, precum Regina Maria, Patriarhul Miron Cristea, dar şi oameni din comunitate, primari, preoţi, învăţători şi localnici. Efortul acesta de recuperare a memoriei şi de cinstire a eroilor fiecărei comunităţi a fost impresionant şi merită să fie cunoscut. Statul şi guvernul român au luat iniţiativa înfiinţării „Societăţii Mormintelor Eroilor Căzuţi în Războiul de întregire statală şi naţională 1916-1919"(1919) sub înalta ocrotire a Reginei Maria, prezidată de Patriarhul Miron Cristea, care a devenit „Cultul Eroilor" în 1927, în 1940 şi-a schimbat denumirea în Aşezământul Naţional „Regina Maria pentru Cultul Eroilor (a fost desfiinţat în 1948).
De asemenea, sub acest titlu se reunesc rezultatele proiectului de digitizare Back-up. Galeria monumentelor de for public. Recuperarea fişelor analitice de evidenţă din Fişierul Central al Patrimoniului Cultural, (peste 2500 fişe) cofinanţat de AFCN, derulat de Direcţia Patrimoniu digital, care a urmărit transformarea unei arhive clasice, inaccesibilă publicului, într-o resursă informaţională accesibilă realizată în anii 1970-1980, de către specialiştii din muzee care au redactat fişele monumentelor comemorative. Conservarea acestei arhive prin digitizare a reprezentat o alternativă necesară şi potrivită.